Reconfigurarea colaborării artistice: Liderii culturali nord-americani în fața crizei globale

Într-o lume tot mai marcată de polarizare politică, costuri în creștere și sprijin instituțional în scădere pentru sectorul cultural, un grup de lideri vizionari din America de Nord s-a reunit la Sibiu International Performative Arts Market (SIPAM) pentru a împărtăși idei, a discuta despre subiectele cele mai arzătoare ale industriei și, cel mai important, a propune soluții. Panelul ​​Dezvoltarea Artelor prin Strategii Inovatoare, Programare Curajoasă și Alianțe Globale, i-a reunit pe Alicia Adams, Cathy Haase, Elena Siyanko, Gilles Doré, Frank Hentschker și Stephanie French. Discuția a fost moderată de Cosmin Chivu, profesor asociat la Sands College of Performing Arts din New York.

Paneliștii au conturat o nouă viziune asupra supraviețuirii și transformării în domeniul artelor: una bazată pe perseverență, implicare comunitară și colaborare internațională curajoasă.

Participând online din Statele Unite, Alicia Adams, fostă vicepreședintă pentru Programare Internațională și Dans la Kennedy Center, a oferit o reflecție puternică despre reziliența necesară în lumea artelor de astăzi.

„Artiștii și organizațiile culturale sunt mereu în criză”, a spus Adams. „Niciodată nu sunt suficienți bani, niciodată nu e suficient timp, niciodată nu sunt suficiente scene. Dar trebuie să rămânem activi. Trebuie să fim prezenți.”

Reflectând asupra celor 30 de ani de activitate la Kennedy Center, Adams a subliniat importanța programelor ghidate de misiune și importanța adaptabilității. Festivalul său recent, Earth to Space, a abordat teme precum conștientizarea ecologică și angajamentul artistic față de știință. „Trebuie să ne păstrăm misiunile, să ne rămânem fideli. Să găsim un nou limbaj, noi direcții, dar fără să ne pierdem esența.”

Gilles Doré, director general al CINARS, a evidențiat undele de șoc resimțite de organizațiile culturale canadiene din cauza discursurilor politice și a complicațiilor privind vizele. „Vedem companii canadiene care ezită să mai călătorească în SUA”, a explicat el. „Teama de a nu obține viza este reală.”

Totuși, Doré a insistat asupra nevoii de a menține relațiile transfrontaliere. „Trebuie să câștigăm bătălia politică prin diplomație culturală”, a afirmat el, pledând pentru sprijin guvernamental canadian pentru acoperirea costurilor vizelor. „Trebuie să susținem în continuare schimbul internațional, acesta este modul în care ne păstrăm valorile democratice și artistice.”

Doré a oferit și o perspectivă de ansamblu: „Suntem într-o redefinire a rolurilor, artiști, programatori, publicuri. În loc de 200 de spectacole pe an, companiile fac acum 30 și sunt considerate un succes. Cea mai mare provocare este menținerea dialogului cu publicul: Cine sunt? Cum îi aducem înapoi?”

În calitate de susținătoare de lungă durată a artelor, Stephenie French a vorbit despre cum instituțiile își pot comunica valorile fără a pierde sprijinul partenerilor.

„Uneori este vorba despre ajustarea limbajului, mici schimbări subtile care să ne ajute să trecem de bariere”, a spus ea. „După aceea, ești pe un teren prietenos și poți prezenta munca ta autentică.”

Mai mult decât orice, French a pledat pentru colaborare între organizații. „Este momentul să renunțăm la lucrul izolat, în compartimente închise. Să împărțim producțiile. Să împărțim costurile. Să planificăm rețelele încă de la început. Colaborarea este modul prin care putem perturba perturbarea.”

Elena Siyanko, co-directoare a noului festival Down to Earth din New York, a descris cu realism peisajul cultural din SUA: programe reduse, chirii exorbitante și prăbușirea ecosistemelor de artă experimentală din Manhattan. „Nu mai avem platforme de anvergură precum Lincoln Center Festival”, a subliniat ea.

Totuși, Siyanko și colaboratorii săi răspund prin acțiune, nu prin disperare. Down to Earth, care se lansează în septembrie, va aduce spectacole internaționale și locale în parcuri subfinanțate din Harlem, Queens și Brooklyn. „Co-creăm cu comunitățile. Recuperăm spațiul public. Și facem totul gratuit.”

Ea a creditat sprijinul Quebecului pentru facilitarea schimburilor internaționale anterioare: „Deschiderea vizionară a colegilor din Quebec ne-a ajutat să lansăm proiecte și ne va ajuta din nou acum.”

În calitate de director executiv al Martin E. Segal Theatre Center (CUNY), Frank Hentschker a vorbit despre modul în care pandemia COVID-19 a schimbat radical misiunea instituției.

„Am ascultat artiștii care au spus: «Nu vrem o renaștere. Vrem ceva diferit». Asta înseamnă să ieșim din cele patru ziduri, din modelul elitist al teatrului.”

Hentschker a descris festivalul Down to Earth ca pe o încercare deliberată de a contracara modelul cultural exclusivist din New York. „Ideea este să oferim ceva uman, ceva trecut cu vederea. Așa cum florile înfloresc prin asfalt, arta trebuie să-și găsească calea.”

El a adăugat: „Festivalul de la Sibiu arată ce este posibil când un oraș întreg devine scenă, se joacă pe sine. Poate că nu avem piețele din Sibiu, dar avem parcuri, străzi și oameni însetați de artă.”

Actriță, scriitoare și membră pe viață a The Actors Studio, Cathy Haase a oferit o intervenție emoționantă și plină de gravitate, bazată pe decenii de experiență în teatru și pedagogie.

„Artiștii nu sunt mașini de producție”, a spus ea. „Ei sunt purtători de risc, de adevăr și de memorie. Pentru a putea continua această muncă cu sinceritate și cu acel sentiment de urgență care o face relevantă, au nevoie de un spațiu în care să își permită acest curaj.”

Ea a avertizat împotriva reducerii artistului la statutul de „prestator cultural” sau „generator de conținut”. „Vorbim mult despre inovație și infrastructură. Dar dincolo de toate, artistul trebuie să fie văzut ca om întreg, nu doar ca interpret. Acest element uman nu trebuie să se piardă.”

Haase i-a provocat și pe tinerii artiști și lideri emergenți să se întoarcă la curiozitate: „A fi curajos nu înseamnă întotdeauna a fi vocal. Uneori înseamnă a asculta mai bine. A fi mai deschis. Avem nevoie de medii artistice care să protejeze asta.”

Un apel la acțiune: renunțați la narcisism, începeți să colaborați

Spre finalul discuției, moderatorul Cosmin Chivu a împărtășit un sfat pe care îl auzise recent: „E timpul să renunțăm la narcisism și să începem să colaborăm.”

Fiecare invitat a răspuns cu pasiune și convingere. Hentschker a subliniat ideea de comunitate ca antidot împotriva singurătății: „O viață bună se trăiește în conexiune. Artele, mai ales teatrul, sunt inima acestei conexiuni.”

Elena Siyanko a adăugat: „Prin parteneriate, locale și globale, supraviețuim. Așa facem munca noastră relevantă. Așa schimbăm locuri și oameni.” 

Și în cele din urmă, Alicia Adams, cu claritatea care o caracterizează, a încheiat: „Această muncă nu este pentru cei slabi de inimă. Dar perseverăm. Găsim noi drumuri. Și mergem înainte, împreună.”